A venit pentru noi – Didina Militon

with Niciun comentariu

A venit din cer pe-o cărare uitată,
Presărată cu lacrimi şi cu sânge udată.
Nevegheate mureau mii de candele-n noapte
Şi lumina era ne-nţeles de departe.

Deodată, un cântec de tânără stea
A făcut să tresară din somn inima;
Doar păstori veghind ne-ncetat lângă turme
Au ştiut că se-arată un semn peste lume.

Era noapte şi frig şi o lume prea mică,
Se-arătau umbre reci ce mureau într-o clipă,
Nici un loc de popas nu era-n pragul casei;
Neprimit de ai Săi, s-a oprit printre miei.

S-a născut ca să poarte-o povară străină
A venit ca un blând condamnat fără vină.
I S-a dat să stropească pământul cu sânge,
A venit ca să şteargă-orice ochi care plânge.

Pentru noi s-a născut Prunc uitat într-o iesle,
Pentru noi a venit ca să-mpartă o veste.
Cât de mult ne-a iubit Tatăl nostru din cer
Ne-a vorbit dintr-un staul, ne-a vorbit de pe lemn.

S-au aprins iar lumini pe cărarea uitată
Se arată Isus coborând încăodată,
Căutând printre noi un cuvânt de primire
Să reverse, în ploi, un potop de iubire.

Se arată şi-acum aşteptând un suspin,
Ca să-aducă şi azi pentru lacrimi alin,
Să ne-aprindă în ochi o nestinsă făclie
Pas cu pas să-L urmăm pe cărarea cea vie.

Gabriel Rusu, Şansa eternităţii, pag. 35

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.